Primul pas concret spre Unificare..PNTCD Cluj..Felicitari!

Conventie intre liderii gruparilor taraniste de la Cluj.
Transcriere a documentului scanat si atasat;

În cadrul şedinţei Organizaţiei Judeţene a PNŢCD Cluj din 11 noiembrie, s-a luat decizia de susţinere a candidaturii la funcţia de preşedinte a PNŢCD Cluj a domnului prof. univ. dr. Doru Radosav.

“Considerăm că personalitatea domnului D. Radosav precum şi experienţa sa politică în cadrul PNŢCD îl recomandă pentru această funcţie. De asemenea, credem că domnia sa va da dovadă de echidistanţa necesară, după unificarea tuturor forţelor PNŢCD, la Cluj”, se arată într-un comunicat semnat de preşedintele interimar al filialei, Horea Dan.
Ţărăniştii clujeni susţin că îşi amintesc cu tristeţe că partidul a fost scindat printr-o decizie luată la Cluj şi tot acum încearcă, încă o dată, să repare această gravă eroare, propunând colegilor noştri, alegeri comune.
“Sperăm că acest gest va fi apreciat ca atare de toţi membrii PNŢCD din ţară , iar exemplul nostru va fi urmat şi de alte organizaţii”, mai spun ţărăniştii clujeni.

  COMUNICAT PNTCD CLUJ

Subsemnatii Doru Radosav, Ioan Vida Simiti, Ioan Feraru, Horea Dan, Romulus Luca, intruniti in data de

16. 11. 2011, luind in considerare propunerea P.N.T.C.D. Cluj, aripa Lupu-Pavelescu, semnata de presedinte interimar Horea Dan si secretar general M. Farcas, sustinem actiunea de reunificare a P.N.T.C.D. Cluj, considerind ca prin persoana domnului Doru Radosav ca Vicepresedinte al P.N.T.C.D. condus de V. Ciorbea, reprezinta garantia armonizarii si reunificarii tuturor aripilor.

Ne amintim cu tristete, ca partidul a fost scindat printr-o decizie luata aici, iar acum incercam sa reparam aceasta grava eroare, propunand alegeri comune la o data stabilita anterior .

Prezentul comunicat prezinta baza de plecare in procesul de reunificare la nivelul judetului Cluj, a fractiunilor politice existente in P.N.T.C.D. si ca exemplu de urmat pentru toate celelalte organizatii judetene.

Semneaza:

Doru Radosav
Ioan Vida Simiti
Ioan Feraru
Horea Dan
Luca Romulus
Mircea Farcas

La Multi Ani,Dle Presedinte Victor Ciorbea..!!

                                                                        

As dori in cateva cuvinte sa adresez pe aceasta cale,sincere urari de Sanatate,Putere si Intelepciune,unui om care isi prezinta devotamentul si pretuirea sa,PNTCD-ului si care incearca cu toata puterea sa recladeasca acest minunat partid.Personal,cred in Victor Ciorbea si Impreuna  putem readuce PNTCD acolo unde merita,adica in Parlament.Dle Presedinte va rog sa acceptati un calduros si sincer LA MULTI ANI!!!!

De asemenea as dori sa prezint pe scurt,Biografia Dlui Presedinte V.Ciorbea si sa imi exprim respectul si admiratia mea,pentru intreaga sa activitate.
Cu respect si admiratie,
SILVIU RUSU
PNTCD Timisoara

DATE PERSONALE:

Născut la 26 octombrie 1954, în comuna Ponor, Judeţul Alba, România; căsătorit cu Lacrima Ciorbea la 14 aprilie 1977; un copil major-Oana.

EDUCAŢIA:

1979: Absolvent, cu Summa Cum Laude, şef de promoţie pe ţară, al Facultăţii de Drept din cadrul Universităţii Babeş Bolyay, Cluj Napoca.

În perioada comunismului, am fost singurul şef de promoţie pe ţară din cadrul facultăţilor de drept şi de ştiinţe sociale, fără a fi membru al partidului comunist. Dosarul meu de cadre nu era acceptabil pentru conducerea comunistă deoarece părinţii şi bunicii mei au fost declaraţi chiaburi şi unii dintre ei au fost condamnaţi politic.

1983: Masteratul, cu Summa Cum Laudae (cursuri postuniversitare), în Drept Civil, Comercial, Dreptul Muncii şi Drept Procesual Civil - Facultatea de Drept din Bucureşti.

1984-1990: Doctoratul, examenele cu Summa Cum Laudae, la Facultatea de Drept din Bucureşti. Specializarea în Drept Civil, Drept Comercial şi Drept Procesual Civil.

1992: Studii de management la Case Western Reserve University, Cleveland, Ohio, USA.

EXPERIENŢA PROFESIONALĂ:

1979-1984: Judecător la Judecătoria sectorului 5, Bucureşti, specializat în cauze civile.

1984-1987: Procuror la Direcţia pentru cauze civile din Parchetul General – specializat în Drept civil şi comercial.

1984-1992: Cadru didactic la Facultatea de Drept din Bucureşti (post rezervat până în anul 2005).

1990-1996: Preşedinte şi Fondator al Federaţiei Sindicatelor Libere din învăţământ (FSLI).

1990- 1993: Preşedinte şi Fondator al Confederaţiei Naţionale a Sindicatelor Libere din România ( CNSLR).

1993 – 1994: Preşedinte şi Fondator al Confederaţiei Naţionale a Sindicatelor Libere din România ( CNSLR-FRATIA).

1994-1996: Preşedinte şi Fondator al Confederaţiei Sindicatelor Democrate din România ( CSDR).

1993-1994: Membru al Comitetului Executiv al Confederaţiei Internaţionale a Sindicatelor Libere (ICFTU) şi al Comitetului Executiv al Confederaţiei Europene a Sindicatelor (ETUC).

1990-1996: Negociator pentru FSLI, CNSLR, CNSLR - FRATIA şi CSDR pe plan naţional şi internaţional.

În aceste funcţii, am avut o contribuţie esenţială la punerea bazelor mişcării sindicale democratice din România, la elaborarea primei noastre legislaţii sindicale, precum şi a noii legislaţii a muncii. De asemenea, am negociat cu organizaţiile patronale şi Guvernul primul contract colectiv de muncă la nivel naţional din istoria noastră, precum şi unele din primele contracte colective de muncă la nivel de ramură.

1994-1996 – Membru al Comitetului Executiv al Convenţiei Democratice din România ( CDR). Această organizaţie politică – fondată şi condusă, iniţial, de marea personalitate politică Corneliu Coposu – a câştigat alegerile din anul 1996 şi a condus ţara între 1996 – 2000. în această perioadă, a fost stabilită clar şi definitiv orientarea României spre integrarea în NATO şi Uniunea Europeană şi au fost făcute foarte multe reforme în acest sens.

1996-1998: PRIMAR GENERAL AL BUCUREŞTILOR:

Am fost întâiul Primar General al Bucureştilor născut în Transilvania, fiind ales în această funcţie în urma unei bătălii electorale care a făcut senzaţie la acea vreme, în urma căreia l-am învins pe celebrul tenisman Ilie Nastase. Pe durata acelui scurt mandat, am pus bazele a numeroase proiecte pentru Bucureşti, care sunt şi astăzi valabile, dar care nu sunt finalizate nici în prezent.

1996-1998: Prim Ministru al României:

Am fost întâiul premier creştin democrat şi cel dintîi prim ministru al PNŢCD, după 63 de ani, dintre care 45 de ani de comunism.

Am fost (şi încă mai sunt) cel mai tânăr Prim Ministru din istoria României.

În această funcţie, am adoptat o multitudine de acte normative, dintre care cele mai multe, cu mici modificări, sunt şi astăzi în vigoare şi am înfăptuit reforme fundamentale în toate domeniile vieţii economice, politice, sociale, culturale, etc.

Astfel, în plan economic, pentru a evita colapsul economic la nivel naţional şi a asigura tranziţia la economia de piaţă, am luat o multitudine de măsuri, dintre care menţionez: liberalizarea totală a preţurilor, concomitent cu liberalizarea ratei de schimb valutar şi a schimburilor comerciale; modificarea şi implementarea legislaţiei privind o adevărată privatizare a societăţilor comerciale, transformarea regiilor autonome în societăţi comerciale, restructurarea economiei– numai în sectorul minier au părăsit acest domeniu de activitate peste 100 000 de angajaţi, la cererea lor, în schimbul unor plăţi compensatorii consistente şi a faptului că negociasem cu organismele financiare internaţionale sume foarte mari pentru angajarea celor disponibilizaţi la executarea unor lucrări de închidere ecologică a minelor, construcţie de autostrăzi, etc.

De asemenea, am luat măsuri privind realizarea unor reforme profunde în agricultura românească, între care menţionez acordarea de cupoane pentru sprijinul direct al agricultorilor individuali, etc.

Am refăcut rezerva valutară a ţării şi am redeschis colaborarea României cu FMI şi BM, etc.

În acelaşi timp, am realizat reforme importante în domeniul politic: am condus primul Guvern democratic al Românei care a asigurat o orientare prooccidentală şi transatlantică stabilă şi fără compromisuri; din acest Guvern au făcut parte pentru întâia dată şi reprezentanţi ai minorităţii maghiare; în plan administrativ, am adoptat prima lege de descentralizare, care, cu foarte mici modificări, este şi în prezent în vigoare; în domeniul educaţiei, am adoptat Statutul cadrelor didactice, asigurându-le şi o salarizare mai adecvată; am reformat sistemul sanitar, precum şi sistemul de protecţie socială: pe lângă plăţile compensatorii, am introdus măsuri pro active de combatere a şomajului, am acordat pentru prima oară concediul de doi ani pentru creşterea şi îngrijirea copilului etc.; am reformat întreaga legislaţie privind adopţiile, precum şi sistemul de îngrijire a copiilor aflaţi în dificultate; am luat măsuri pentru continuarea reformei justiţiei şi salarizarea corespunzătoare a magistraţilor; am creat, împreună cu patronatele şi sindicatele, un adevărat parteneriat social şi am pus bazele tripartitismului în România, prin înfiinţarea Consiliului Economic şi Social şi a tuturor celorlalte structuri tripartite; etc.

1996-1998- Negociator cu Guvernele altor ţări, FMI, BM, BERD, BEI, Uniunea Europeană, Grupul celor 24, etc.

1996- Premiul pentru cea mai bună performanţă politică în anul 1996.

1999- 2001: Preşedinte al Alianţei Naţionale Creştin Democrate.

2001-2004: Preşedinte al Partidului Naţional ţărănesc Creştin Democrat.

în August 2004 – m-am retras din viaţa politică.

În data de 18 iunie 2011 un congres extraordinar al PNȚCD, convocat pentru a pune capăt sciziunilor interne din partid, l-a ales în funcția de președinte al formațiunii. A întrunit 529 de voturi pentru și 4 împotrivă. 34 de voturi au fost declarate nule

ACTIVITATEA ŞTIINŢIFICĂ: din anul 1977 (când eram student) şi până în prezent am publicat articole, studii, luări de cuvânt, etc. în diverse publicaţii interne şi internaţionale.

LIMBI STRĂINE: franceza şi engleza

Ultimul Simbol al PNTCD ne-a parasit...Ion Diaconescu a trecut in vesnicie..

Ion Diaconescu s-a născut pe 25 august 1917, în comuna Boţeşti, judeţul Argeş. S-a înscris în PNŢ în1936, la numai 19 ani. În 1947 a fost arestat şi închis, alături de alţi fruntaşi ţărănişti, iar partidul a fost desfiinţat. Perioada maturităţii, de la 30 la 47 de ani, şi-a petrecut-o în lagărele comuniste. Închisoarea l-a lăsat cu o boală persistentă de plămâni, pe care a îndurat-o tot restul vieţii.

 

 După eliberare, în 1964, i s-a fixat domiciliul forţat în Bărăgan; acolo, conform propriilor spuse, s-a cimentat prietenia cu Seniorul Corneliu Coposu. A revenit apoi în Bucureşti, unde a lucrat la "Ascensorul" până la vârsta pensionării. După cum recunoştea, îşi pierduse speranţa că va vedea lucrurile schimbându-se.
După evenimentele din Decembrie ’89, în contextul reînfiinţării partidelor istorice, a devenit prim vicepreşedintele PNŢCD, secondându-l pe Corneliu Coposu. 

După moartea Seniorului, care a survenit în noiembrie 1995, a devenit preşedintele PNŢCD şi al Convenţiei Democrate Române. A avut bucuria de a-şi vedea partidul ajuns la guvernare, după alegerile din 1996, dar şi nefericirea de a-i urmări căderea rapidă. Om neinteresat de putere şi cu o fire blajină şi împăciuitoare, Diaconescu nu a reuşit să ţină în frâu ambiţiile ţărăniştilor de nouă generaţie, care au dus la repetate sciziuni în cadrul partidului. După o guvernare zbuciumată, ale cărei costuri PNŢCD le-a plătit mai mult decât partenerii săi, la alegerile din 2000 partidul a ieşit în afara vieţii parlamentare.

După acest moment, Diaconescu s-a retras din funcţia de preşedinte, devenind preşedinte de onoare. Din această postură, a asistat la continua fărâmiţare a partidului, care şi-a petrecut ultimii zece ani în perpetue certuri, sciziuni, excluderi şi nu a reuşit să mai revină în Parlamentul României.
Ion Diaconescu a fost deputat în trei legislaturi consecutive (1990-1992, 1992-1996 şi 1996-2000), iar în legislatura 1996-2000 a îndeplinit funcţia de preşedinte al Camerei Deputaţilor. 

CUVANTUL DOMNULUI PRESEDINTE VICTOR CIORBEA 

S-A STINS ULTIMUL PATRIARH AL P.N.Ţ.C.D.

“ Ce pot să mai fac Dragul Meu? …Mai am o bucăţică de suflet şi sunt gata să v-o dau, numai să aduceţi partidul unde trebuie! “

P.N.Ţ.C.D. anunţă cu durere încetarea din viaţă a lui Ion Diaconescu, ultimul Patriarh al ţărăniştilor, care a marcat în mod decisiv viaţa politică a ţării noastre.

El se alătură unui veritabil Panteon ţărănist ce reuneşte sus, în ceruri acum, nişte personalităţi fără de care democraţia în România, nu poate fi concepută : Iuliu Maniu, Ion Mihalache, Corneliu Coposu şi Ion Raţiu.

Aşa cum în perioada interbelică Iuliu Maniu şi Ion Mihalache şi-au impresionat contemporanii prin intransigenţa lor morală, după 1989, Ion Diaconescu a deschis alături de Corneliu Coposu , perspectiva asupra unui alt mod de a face politică prin discreţie, eleganţă, umor bine temperat şi credinţă în viitorul ţării.

Această credinţă a fost legată de misiunea unică investită şi încredinţată PNŢCD, partidul care se confundă cu viaţa sa.

Pentru P.N.Ţ.C.D. Ion Diaconescu a făcut 17 ani de temniţă, presăraţi prin toate colţurile ţării.

Cele mai sinistre experienţe, cum au fost cele de la Aiud , minele de plumb din Maramureş (unde a şi contactat boala care l-a urmărit toată viaţa), Râmnicu- Sărat, domiciliul obligatoriu din comuna Rubla, au fost depăşite, sublimate şi transfigurate de către Preşedintele Onoarei noastre, printr-un omenesc plin de umor şi candoare, în fond cel mai potrivit remediu pentru o perioadă marcată de mineriade, ură şi resentimente.

Fostul absolvent al Institutului Politehnic din Bucureşti, reface PNŢ-ul alături de Corneliu Coposu după Revoluţie, marcând cele mai faste momente ale sale din postura de Preşedinte al P.N.Ţ.C.D, Preşedinte al C.D.R. şi Preşedinte al Camerei Deputaţilor.

În toate aceste ipostaze Ion Diaconescu ne-a lăsat moştenirea sa cea mai importantă, cea a unui om politic descins parcă din alte vremi, liber de frustrări, ce inducea prin simpla sa prezenţă linişte, pace şi calm…în fond, câteva elemente de negăsit acum în spaţiul public.

Nu cu mult timp înainte de a trece la cele veşnice mi-a spus cât de mult şi-ar dori să vadă partidul său de suflet revenit în politica activă.

Mă găseam în sufrageria sa, alături de nepotul domniei sale, domnul Gheorghe Marinescu, atunci când mi-a spus: “Ce pot să mai fac Dragul Meu? …Mai am o bucăţică de suflet şi sunt gata să v-o dau, numai să aduceţi partidul unde trebuie! “

Continua în felul său testamentul politic lasat lui, în directă decendenţă, de către Iuliu Maniu şi Corneliu Coposu.

Într-un moment atât de greu pentru noi, aş vrea să mi-l închipui pe Ion Diaconescu fericit. Şi-a împlinit destinul jalonând reântoarcerea tării spre mai bine.

Dumnezeu să îl odihnească !

Condoleanţe familiei îndurerate , tuturor ţărăniştilor şi românilor pe care Ion Diaconescu i-a reprezentat cu onoare, demnitate şi discreţie.

Victor Ciorbea

Preşedinte al PNŢCD  

Un prim pas concret.. PNTCD si Asociatia 21 Decembrie..protocol de colaborare

Partidul Naţional Ţărănesc Creştin Democrat (PNŢCD) condus de Victor Ciorbea şi Asociaţia 21 Decembrie, condusă de Teodor Mărieş, au semnat sâmbătă, 17 septembrie 2011, un protocol de colaborare. Victor Ciorbea a declarat la finalul şedinţei Comitetului Naţional de Conducere (CNC) că protocolul este primul pas în noua construcţie a dreptei româneşti.

”Primul pas în noua construcţie politică a dreptei româneşti – Calea Dreaptă – îl reprezintă încheierea protocolului de colaborare cu Asociaţia 21 Decembrie, condusă de Teodor Mărieş. Dorim să construim, împreună cu Asociaţia 21 Decembrie, cu alte formaţiuni civice care s-au remarcat după decembrie 1989 în lupta anticomunistă, o platformă politico-civică prin care să le oferim românilor o alternativă politică, astfel încât să nu mai fie nevoiţi să opteze între cele două (n.r. – formaţiuni politice) între care optează de 21 de ani”, a spus Ciorbea.

El a adăugat că proiectul nu se va limita doar la Asociaţia 21 Decembrie şi că împreună cu Teodor Mărieş vor avea loc discuţii şi cu alte organizaţii ale societăţii civile, pentru a fundamenta noua platformă civică.

În ceea ce priveşte o colaborare sau alianţă cu alte partide de pe scena politică românească, Ciorbea a arătat că după câteva luni se va face o analiză în funcţie de care se vor lua decizii. ”E prematur şi necinstit să spunem că mergem cu x sau cu y. (…) La ora actuală ţinta noastră este de a construi această alternativă. (…) Credem şi sperăm că vom reuşi să atragem o bună parte din imensul electorat nehotărât (…) tocmai prin soluţiile concrete pe care noi le dăm şi prin faptul că dorim să promovăm şi la nivelul conducerilor de partid, organizaţiilor oameni cu un nivel deosebit de moralitate”, a susţinut el.

Teodor Mărieş a ţinut să precizeze că cele două formaţiuni – 21 Decembrie şi PNŢCD – colaborează de peste 20 de ani, mulţi membri ai asociaţiei fiind membri ai partidului şi a susţinut că are relaţii bune şi cu alte partide, care s-ar putea alătura proiectului. ”În nicio campanie nu a existat nicio decizie de a sprijini pe cineva. Este prima dată când s-a pus problema pentru a participa la o construcţie civico-politică. Vreau să cred că după decizia care va fi luată de conducerea Asociaţiei sâmbătă va veni rândul unei alte asociaţii, din Timişoara. (…) Am o relaţie foarte bună cu Partidul Ecologist şi Partidul Verde, Forţa Civică (…) şi nu este exclus să discutăm şi cu aceste două partide. (…) Nu s-a pus şi nu se pune problema unei alianţe cu partidele mari. Acest lucru va fi hotărât de conducerea PNŢCD, vom avea un cuvânt de spus şi noi, dar noi nu putem să mergem cu cei care au tras în noi. Când spui PNŢCD spui 21 Decembrie şi spui deţinuţi politici. Acestea trei nu avem cum să ne despărţim niciodată”, a subliniat preşedintele Asociaţiei 21 Decembrie, Teodor Mărieş.
Este un prim pas spre Unitate si extindere in PNTCD.Alaturi de Asociatia 21 Decembrie,se vor alatura taranistilor,Asociatii Civice,ONG-uri,Asociatii Monarhice si Studentesti.
Pe aceasta cale se face un apel,catre TOTI simpatizantii si membrii PNTCD,sa se alature in lupta ce va urma,ca,Impreuna sa readuca  PNTCD,atat in Parlament,cat si in primarii,consilii judetene,locale...
Asa sa ne ajute Dumnezeu.
Rusu Silviu
PNTCD Timisoara.

Tribunalul Bucuresti a decis: Victor Ciorbea este Presedintele Oficial PNTCD!!

 PRIN DECIZIA TRIBUNALULUI BUCURESTI, PREZENTATA MAI JOS SE ATESTA CALITATEA OFICIALA A DLUI VICTOR CIORBEA,DE PRESEDINTE PNTCD,CAT SI VALIDAREA CONGRESULUI PNTCD DIN 18.06.2011 SI INREGISTRAREA PNTCD IN REGISTRUL PARTIDELOR POLITICE.

UPDATE 1:

Prin sentinţa civilă, pronunţată azi 8 sep. 2011, Tribunalul Bucureşti – Secţia IV Civilă, a hotărât următoarele:
Admite cererea formulată de către PNŢCD reprezentat prin Preşedinte Victor Ciorbea.
Ia act de modificările Biroului Naţional de Conducere al PNŢCD, hotărâte de către Congresul PNŢCD din 18 iunie 2011, precum şi de modificările aduse Statutului PNŢCD şi dispune înregistrarea acestora în Registrul Partidelor Politice.
Respinge pe fond cererea de intervenţie în interes propriu formulată de către Aurelian Pavelescu.

Datorită acestei decizii din justiţie, domnul Victor Ciorbea este recunoscut ca Preşedinte de drept al PNŢCD faţă de terţi, fiind singurul în măsură să reprezinte partidul în această calitate pentru opinia publică şi pentru mass media.

Prin decizia în dosarul 53966/3/2011, Instanţa a validat Congresul Extraordinar al PNŢCD din 18 iunie 2011 şi conducerea aleasă la acest Congres.

In condiţiile prezente, Conducerea Naţională a PNŢCD, legitimă şi acum şi juridic recunoscută, având în frunte pe domnul Victor Ciorbea, Preşedinte PNŢCD, face apel la toţi membrii PNŢCD de bună credinţă, indiferent de opţiunile pe care le-au avut până acum, să vină cu sufletul deschis, fără nici un fel de reţinere sau de teamă, să-şi aducă, fiecare, contribuţia la relansarea partidului şi la revenirea lui pe scena politică a României.

Ne aşteaptă un partid unic, mare şi puternic .

Este o decizie justă, salutată atât de ţărănişti, cât şi de acel electorat, care se resimte dureros de la absenţa PNŢCD de pe scena politică din România.

Nu mai este timp de schisme, litigii şi conflicte interne distrugătoare, care aduc foloase numai adversarilor noştri politici. Nu mai este timp nici pentru alte pretinse congrese, organizate cu pretinşi noi preşedinţi şi cu” oaste de strânsură „ şi salariaţi, care nu sunt ţărănişti, nici prin trecut şi nici prin valorile la care subscriu.

PNŢCD reprezintă singura alternativă politică reală în raport cu eşecul lamentabil al tuturor forţelor politice parlamentare ale ultimilor 10 ani, perioadă în care PNŢCD nu s-a putut manifesta corespunzător tradiţiei şi capacităţii sale politice.

Este şansa noastră! Să nu o ratăm.

Revenirea PNŢCD în politica românească nu este un deziderat derivat din interese restrânse de grup, ci este de interes general pentru întreaga societate românească, având în vedere principiile politice, valorile morale şi rădăcinile eroice ale partidului nostru.

Incheiem, mulţumind tuturor celor care au fost şi perseverează să fie alături de noi. Fie ca evenimentul de azi să reprezinte un nou început pentru PNŢCD.

Este momentul renaşterii PNŢCD !

Este momentul revenirii PNŢCD în politica activă!

Este momentul revenirii la CALEA DREAPTĂ pentru toţi românii aflaţi în suferinţă !

Departamentul de Comunicare al PNTCD


UPDATE 2:

Hotărârea Tribunalului București privind dosarul 53966/3/2011PNȚCD contra PNȚCD are următorul text: ”RESPINGE CA NEFONDATĂ, CEREREA DE REPUNERE PE ROL A CAUZEI, FORMULATĂ DE CĂTRE INTERVENIENTUL ÎN NUME PROPRIU PNȚCD-PRIN DOMNUL AURELIAN PAVELESCU. RESPINGE EXCEPȚIA CALITĂȚII PROCESUALE ACTIVE A DOMNULUI AURELIAN PAVELESCU, ÎN CALITATE DE REPREZENTANT AL INTERVENIENTULUI ÎN NUME PROPRIU PNȚCD – REPREZENTAT DE AURELIAN PAVELESCU. ADMITE CEREREA FORMULATĂ DE PETENTUL PNȚCD – REPREZENTAT DE DOMNUL VICTOR CIORBEA. IA ACT DE MODIFICAREA COMPONENȚEI BIROULUI NAȚIONAL DE CONDUCERE AL PNȚCD DE CĂTRE CONGRESUL EXTRAORDINAR DE REUNIFICARE AL PNȚCD CARE A AVUT LOC LA BUCUREȘTI, PALATUL PARLAMENTULUI LA DATA DE 18.06.2011 ȘI DE MODIFICAREA STATUTULUI PNȚCD. RESPINGE PE FOND CEREREA DE INTERVENȚIE ÎN INTERES PROPRIU FORMULATĂ DE PNȚCD- PRIN DOMNUL AURELIAN PAVELESCU. DISPUNE COMUNICAREA PREZENTEI HOTĂRÂRI, ÎN VEDEREA EXERCITĂRII CĂII DE ATAC, NUMIȚILOR PARTIDUL SOLIDARITĂȚII DEMOCRATICE PENTRU ȘANSE EGALE ȘI O SOCIETATE MAI BUNĂ, MARIA ALEXANDRESCU, TOADER VASILE, LUCIAN ORĂȘEL, EUGEN ROMULUS MOIESCU, AURA SPERANȚA UNGUREANU ȘI VAIDA COTEANU CRISTIAN. CU DREPT DE CONTESTAȚIE ÎN TERMEN DE 5 ZILE DE LA COMUNICARE LA CURTEA DE APEL BUCUREȘTI. PRONUNȚATĂ ÎN ȘEDINȚĂ PUBLICĂ AZI, 08.09.2011″

SENATUL PNȚCD, cere tuturor membrilor să citească textul hotărârii precum și textul Departamentului de comunicare al PNȚCD.

Trebuie să înțelegem că soarta PNȚCD s-a schimbat și în curând după apariția hotărârii definitive și irevocabile , vom putea lua parte la toate acțiunile politice alături de celelalte partide sub conducerea Domnului Victor Ciorbea, președintele PNȚCD.

SENATUL PNȚCD, cere tuturor membrilor să nu participe la ”congresul ”din 17/09/2011, organizat de A. Pavelescu , Lucian Orășel și alți prezumtiv PNȚCD-iști .

Acești domni nu au calitatea morală politică și credibilitatea necesară spre a organiza un congres care, nu a fost autorizat de președintele de onoare Domnul Ion Diaconescu și nici de președintele senatului, Domnul Nicolae Dascălu.

Acești domni care pretind că sunt membrii onești ai PNȚCD și că vor numai binele partidului, fără a dovedi prin fapte, ar trebui să anuleze” congresul” din 17/09/2011,( care se va solda cu o cheltuială inutilă și fără șanse de a obține o hotărâre favorabilă în Justiție.)

Adevăratul PNȚCD, se află acolo unde sunt majoritatea foștilor deținuți politic, membrii de onoare ai partidului, majoritatea membrilor și organizațiilor teritoriale și noua conducere a PNȚCD sub președinția D-lui Victor Ciorbea, recunoscută de hotărârea Tribunalului.

Rugăm membrii PNȚCD să se alăture efortului general de revigorare a partidului, partid necesar națiunii române, partid istoric, partid național, partid martir, partid creștin democrat.

CONDUCEREA SENATULUI

10/09/2011- București

Asociatia Secreta "ARDEALUL"...ce a insemnat pentru romani si pentru PNTCD??...

 Liderii românilor ardeleni s-au organizat pentru a lupta împotriva horthyştilor
Societatea secretă era organizată după modelul lojilor masonice, fără însă să fie obedientă acestora.
Datorăm cercetătorului Liviu Petre Niţu, dar şi coordonato­ru­lui unui volum mai puţin cunoscut azi, apărut în 2005, la editura „Nemira", Adrian Nicolae Petcu, descoperirea  în arhivele  Securităţii a unui document cu o mare încărcătură istorică, despre o acţiune, cred, până la publicarea cărţii amintite, rămasă necunoscută: organizarea, ca o reacţie la Diktatul de la Viena, prin care Transilvania de Nord a fost luată României şi oferită Ungariei horthyste, a unei asociaţii secrete denumită „Ardealul".
Autorul publică integral statutul, dar, prin notele de la subsol, dă numeroase informaţii despre conducerea ei şi despre unii membri de frunte ai acestei societăţi secrete. Nu fără a sublinia un fapt frapant: că acesta a fost un tip de acţiune relativ nou pe lângă cele existente la jumătatea secolului al XIX-lea - de regulă obediente lojilor masonice occidentale.
Care era scopul principal al societăţii secrete?
Or, fără a avea vreo legătură cu acestea, la începutul lunii septembrie 1940, a luat fiinţă Ascociaţia secretă „Ardealul", care îşi propunea ca obiectiv  principal „readucerea la patria mumă (...) a tuturor teritoriilor pierdute de statul român" în anul 1940. Din asociaţie putea face parte „orice român creştin din ţară şi de peste hotare".

Societate girată de episcopi
Interesant este că din comitetul de conducere făceau parte atât  înalţii prelaţi ai bisericilor româneşti din Ardeal - ortodoxă şi greco-catolică -, precum şi o serie de politicieni proveniţi din PNŢ şi PNL. Între înalţii prelaţi se aflau Nicolae Bălan, capul bisericii ortodoxe din Ardeal, şi Alexandru Nicolescu, arhiepiscop greco-catolic de Alba Iulia şi Făgăraş şi mitropolit al Blajului. Funcţia de preşedinte al asociaţiei era deţinută de mitropolitul ortodox al Ardealului Nicolae Bălan, iar cele de vicepreşedinţi, de Iuliu Maniu şi Dinu Brătianu. Secretari erau Constantin (Bebe) Brătianu şi Ion Lugoşianu, doctor al Înaltei Şcoli de Studii Politice de la Paris, fost ministru între 1928-1932. Din comitet au mai făcut parte: Ioan Mihalache, Giţă Pop, Gheorghe Brătianu, Vasile  Sassu, dr. Constantin Angelescu etc.
Interesante sunt şi aspectele pe care le redă autorul despre una dintre conferinţele convocate de primul ministru de atunci, Ion Gigurtu, pe 2 septembrie 1940. La ea au luat parte Iuliu Maniu, Dinu Brătianu, Valer Pop, Alexandru Lapedatu, Emil Haţieganu şi alţii, dar şi înalţii prelaţi Nicolae Bălan, Alexandru Nicolescu ori Iuliu Hossu, care, în cuvântul lor, s-au ridicat ferm împotriva acestui rapt din teritoriul României Mari. Ei au declarat cu această ocazie că vor duce o luptă hotărâtă pentru recuperarea teritoriului furat astfel.
Mitropolitul Bălan a afirmat chiar că „mai bine să cădem decât să cedăm". De altfel, autorul mai redă şi un crâmpei din însemnările istoricului Silviu Dragomir, participant la un Consiliu de Coroană, în care Nicolae Bălan afirmase: „În numele meu, al clerului şi poporului pe care-l păstoresc, declar că protestez cu demnitate şi hotărâre împotriva nedreptăţii ce ni se face şi vom lupta prin toate mijloacele pentru înlăturarea ei". Şi tot el declarase: „Nu trăim din obedienţă. Ne trebuie o nouă înălţare a conştiinţei naţionale. Nu-mi pierd încrederea în viitorul neamului nostru"... Aşa au vorbit şi Dinu Brătianu, Ioan Mihalache, Mihai Popovici, generalul Arthur Vătăşanu, Victor Antonescu.

Prevederi dure
În ceea ce priveşte asociaţia secretă, este redat în întregime statutul, alcătuit din 15 articole, unele dintre ele de-a dreptul şocante pentru zilele noastre. Iată, de exemplu, ce spune art. 4: „Asociaţia se compune dintr-o serie nelimitată de grupe, compuse din trei membri selecţionaţi în mod riguros...", iar art. 5 continuă: „Fiecare membru formează şi iniţiază un nou grup de trei membri, fiecare dintre aceştia repetând operaţia  ş.a.m.d.". Iar art 6. precizează: „Nici un membru nu are voie să cunoască  pe altul din asociaţie decât pe cei din grupul său, pe cel care a iniţiat grupul şi a format grupul iniţiat de el însuşi". Sau art. 12: „Şeful, conducătorii şi iniţiatorii mişcării «Ardealul», neurmărind interese personale sau de grup, nu vor apărea niciodată ca atare opiniei publice şi nu vor putea fi cunoscuţi de nimeni. Dacă nu vor cădea în luptă şi vor mai fi în viaţă, în clipa marii victorii, ei vor trece o dată cu dizolvarea Asociaţiei «Ardealul» în rândurile marii comunităţi naţionale ca simpli anonimi, fără a putea dezvălui cuiva rolul pe care l-au jucat şi acţiunile pe care le-au întreprins"...